Muntii Buzaului intre mister si realitate

Trovantii de Buzau-Pietrele vii de la Ulmet-Bozioru

Trovantii sunt concretiuni grezoase , o adunatura de pietricele de dimensiuni diferite, legate intre ele printr-un ciment carbonatic. In principiu sunt gresii cu o textura mai dura decat a stratului in care se dezvolta.

„Concretiune” are origine latina, con insemnand impreuna, iar cresco a creste. Termenul de trovant este specific literaturii noastre si-a aparut prima data in 1907 in lucrarea „Tertiarul din Oltenia”, a naturalistului Gh. Munteanu Murgoci.

Din Romania si pana in Noua Zeelanda , din Antarctica si pana in Groenlanda, trovantii starnesc uimire si admiratie. In Romania pot fi vazuti in judetul Valcea, unde exista un muzeu in aer liber, la Cluj pe dealul Feleacului, in Muntii Buzaului la Ulmet, langa Sibiu si in Hunedoara.

Poetul Ion Gheorghe sau regretatul arheolog Dinu Rosetti considerau ca o parte din concretiunile grezoase sunt artefacte lucrate din pasta litica, inspirate dupa natura. Dupa aceste forme, omul, incepand cu cel primitiv si-ar fi creat o intreaga mitologie, si tot de aici ar fi nascut si fantasticele povesti cu Feti- Frumosi, Ilene Cosanzene, balauri sau zmei.

In zona Valcii sunt numiti ,, balatruci” , cunvant ce vine din vechea ariana, si s-ar traduce ,,rasucirile lui Baal”, un stravechi zeu solar. Trovantii de la Costesti-Valcea prezinta niste particularitati interesante: cei foarte mici sunt friabili si au niste excrescente ce creeaza senzatia de radacini. In urma ploilor, pe suprafata celor mari apar un fel de basici, adica se formeaza niste pui de trovanti care imita perfect ,,parintii” pe care cresc. Se crede ca aceste pietre sunt vii. Ele sporesc cu 4-5 cm la 1200 de ani dar, se si inmultesc, asa cum spun oamenii locului , ,,puiaza”.

Sau, trovantii ar putea fi o misterioasa trecere de la regnul mineral la cel vegetal. Altii sustin ca bolovanii acestia ar avea origini supranaturale sau ar fi marturii ale existentei unor civilizatii extraterestre foarte avansate.

Filosofiile si religiile din antichitate admiteau ca pietrele au o energie anume, care interfereaza cu energia umana. Astfel, samanii uzau de ele in cadrul descantecelor, considerandu-le pietre din care se revarsa divinul, crezand in proprietatile lor terapeutice. Le foloseau si pentru a insoti sufletele in calatoria spre vesnicie. In trecutul nu prea indepartat, ardelenii asezau uneori trovanti in cimitire la capataiele celor dragi .

Datorita aspectului sferic a unora dintre trovanti, oamenii ii considerau a fi oua uriase de dinozaur. Multa vreme pietrele vii au fost considerate fosile de plante sau de animale si foarte cautate de catre paleontologi, pentru colectiile de fosile continute in miezul lor. In alte tari din lumea intreaga exista trovanti uriasi ce ajung pana la 3m in diametru si unii presupun c-ar fi de fapt animale preistorice pietrificate. Si uite asa, transormarea in stana de piatra nu ar mai fi doar o actiune de basm.

Taranii din zona Muntilor Buzaului obisnuiesc sa aduca un bolovan la portile gospodariilor lor, pentru ca din mosi- stramosi se stie ca acestia aduc spor si indestulare.

Paracelsus, vestitul medic alchimist, sustinea in sec.XV ca bilele de cristal pe care le numea ,,pietre conjurate” sporesc gradul de perceptie si ajuta la intelegerea naturii orcarui fenomen. Pietrele ar avea memorie , ele detinand un vast univers de cunostinte. Ele stiu totul despre originea formarii Pamantului si-a Cerului. Memoria lor este infinita si in ele regasim intreaga istorie a Universului. Dar pentru a le-ntelege , pentru a le deslusi tainele trebuie sa ai un suflet pur , trebuie sa inveti ca sa le simti.

Concretiuni grezoase s-ar fi observat si in solurile lunar si martian. Se numesc ,,afinele” datorita formei si culorii. Nu este cunoscuta textura lor si nici cine a determinat ,,cresterea prin imitare”.

Ulmet-Bozioru vine cu forme al caror secret doar Creatorul il detine. Aici, legile fizicii par sa ingenuncheze, trovantii infatisandu-se sub forme ciudate, mai ales de nave spatiale . Babele , cum le numesc loclnicii, pot fi admirate in toata splendoarea pe culmile ce se descriu deasupra satului. Forme precise, discoidale, desprinse parca dintr-o alta lume par sa fi inspirat pe creatorii filmelor SF americane.

O legenda spune ca unul dintre bolovani ar fi fost dislocat si mutat din locul lui de catre extraterestrii care , se zice, din cand in cand vin si viziteaza zona. In vreme ce un localnic se afla la munca pamantului pe proprietatea sa, acolo unde de multa vreme se stabilise unul dintre trovanti dupa ce se prevalise din coasta, la Balca, cum e cunoscut locul, aude deodata trecandu-i pe deasupra capului, un zgomot ce greu ai fi reusit sa-l definesti, un zbarnait spunea el. In incercarea de a-si intoarce privirea spre a vedea ce stranie aparitie tulbura linistea tinutului constata cu stupoare ca trupui-i ramasese tintuit locului. Trecu asa o vreme, dupa care trezindu-se din ciudata stare observa ca bolovanul cu pricina se deplasase. Intr-un suflet a alergat spre sat spre a–i instiinta pe consateni de nemaiauzita intamplare. Cum seara deja coborase , au decis sa lase pe a doua zi deslusirea povestii. Dis de dimineata au purces cu totii catre Balca. Dar ce pacat! Peste noapte iarba s-a regenerat fara sa mai fi ramas vreo dovada a mutarii dint-un loc in altul a pietroiului. Multa vreme, oamenii din sat, masurand regulat distanta de la bolovan la Balca ( un bazin de captare a apei) au constatat ca o data la 7 ani acesta s-ar deplasa cu 1-2 m.

Pe-acest taram mitic se deosebesc si forme zoomorfe, antropomorfe iar uneori, pietrele creeaza senzatia de resturi de capitel.

Vorbim de o regiune cu energii ciudate, unde candva, posibil sa se fi stabilit niste fiinte venite poate din alte lumi , detinatoare a unor tehnologii deosebit de avansate. Tara Luanei, un taram al soarelui, intemeiat in vremuri indepartate peste inaltimile Buzaului , ce vine si ne aminteste de civilizatiile sumeriene, ar fi functionat drept spatioport in timpuri prediluviene. Ciudatele forme, aici prezente, par sa aminteasca de evenimente petrecute candva, trecand drept simboluri creeate parca de mainile unor uriasi.

Insasi natura ar putea lua astfel de forme. S-a demonstrat stiintific ca, atunci cand un corp se ridica de la sol, miscandu-se prin rotatie, la o anumita viteza genereaza un soi de electricitate ce duce la multiplicarea imaginii. Cand miscam cu repeziciune mana, nu-i vorba de iluzie optica, aerul chiar ia forma degetelor noastre creand astfel impresia mai multor imagini. Natura poate imita; orice din natura poate lua diverse forme, dar numai piatra le poate si pastra. Fenomenul se poate produce atunci cand natura este martora vreme indelungata, in cazul de fata, spectacolului venirii si plecarii navelor spatiale.

Cercetatorul Vasile Rudan sustine ca intr-una din grotele aflate in tinutul Luanei ar fi surprins un desen ce aducea a scena desprinsa parca dintr-un razboi cosmic.

Pietrele vii de la Ulmet , aceste curioase creaturi, ar putea reprezenta cheia misterului ce invaluie de atata vreme aceasta regiune a Carpatilor de Curbura.

Fantastica lume a trovantilor ramane insa necunoscuta. Oamenii de stiinta nu au reusit inca sa desluseasca misterul formarii acestora. Ei nu fac decat sa tot emita ipoteze.